vineri, 7 iulie 2017

Ce înseamă “a fi conștient” și câteva concepte de bază



Din punctul meu de vedere, a fi conștient înseamnă să existe ”activată” abilitatea de a fi prezent permanent (witnessing awareness), împreună cu un grad de libertate a minții, emoțiilor, corpului, și a pattern-urilor (tipurilor) de comportament. Textul de mai sus este definiția operațională a experienței conștiente și stă la baza testului de conștientizare – Consciousness Quotient Inventory.
Am descris experiența conștientă prin 7 aspecte care formează „coeficientul de conștientizare”, fiecare categorie reprezentând aspecte din noi unde e nevoie să ne observăm în cadrul procesului de transformare interioară: fizic, emoțional, cognitiv, spiritual, socio-relațional, eul (identitatea) și mecanismele de schimbare și transformare. Detalii despre ce conține fiecare dintre aceste zone găsiți pe situl CQ Institute.
A fi conștient este opusul funcționării pe automat. Studiile arată că oamenii funcționează pe pilot automat peste 70% din timp, perioadă în care nu își dau seama că și-au pierdut libertatea de a alege ce li se întâmplă și cum reacționează la ceea ce li se întâmplă. Trăim ca și cum am fi un fel de roboți, programați prin educație și auto-programați în baza experienței. Automatizarea are un rol esențial în viața de zi cu zi, însă pe parcursul transformării interioare scoatem automatismele la lumină, le rescriem pentru a ne permite să avem libertate de alegere, și apoi le lăsăm din nou să funcționeze natural. Pentru persoanele aflate la începutul procesului de transformare interioară, această conștientizare permanentă pare a fi un fel de hiper-atenție constantă la tot ce li se întâmplă, un fel de super-vigilență. Așa și este, însă după reorganizarea minții, viața se desfășoară fără efortul de a fi atenți, pentru că funcționarea psihică este diferită, și conștientizarea face parte din funcționarea de zi cu zi. Nu mai e nevoie să ne reamintim să fim conștienți, pentru că știm că suntem deja conștienți.
Dez-automatizarea implică se devenim reflexivi, să ne putem uita la noi în orice moment. O prima etapă în dez-automatizare este să ne analizăm post-eveniment, după ce faptele s-au întâmplat. Un nivel mai bun de claritate este să ne observăm în timpul evenimentului, să știm că facem ceea ce facem, în timp ce facem. Ca și cum am avea o oglindă permanentă în noi, care ne ajută să ne reflectăm tot timpul. Această oglindă este ceea ce numim martor sau prezență conștientă ( în engleză ”witnessing awareness”). Am scris despre asta într-un capitol dintr-o carte cu mai mulți scientiști care se ocupă de experiența conștientă. Capitolul este disponibil pe situl CQ Institute, iar cartea o găsiți pe amazon.com.
Ce mi se pare important de știut este că acest martor nu este conceptual, nu este o formă de supraeu care analizează ce se întâmplă. Este pur și simplu experiența de a fi și de a simți că sunt. Prezența conștientă (martorul) este ceva diferit de minte, de emoții și de percepții, pentru că le poate reflecta pe fiecare dintre acestea în desfășurarea lor. Sau este câte puțin din toate, greu de spus. Unii cercetători îi mai spun “conștiența fundamentală – fundamental awareness”, conștiență pură, sau interpretată filosofic, conștiența colectivă.
În tabelul de mai jos sunt câteva diferențe între Self-ul nonconceptual, și Eul cu care suntem obișnuiți (extras din ”Witnessing awareness and modes of cognitive awareness. A terminology proposal for the psychological assessment of witnessing and (meta)cognitive experiences”).


Abilitatea de a fi prezent non-conceptual este în opinia mea doar o abilitate, o nouă competență, pe care ne-o putem dezvolta fiecare dintre noi. Ea apare spontan în multe momente, dar pentru activarea ei permanentă este nevoie să depunem un efort de conștientizare, fiind o trăsătură care apare permanent în stadiul de ego-aware (construct aware) al dezvoltării personalității. Spontan însă, mai apare foarte rar (dar din fericire apare) la copii și tineri de pe toate continentele, care însă primesc rapid eticheta de “ciudați”, pentru că rar au șansa de a avea adulți în jur care să-i poată înțelege.
O serie de cercetări științifice pe această temă sunt realizate de Zoran Josipovic (nondual awareness) și Rafi Malach, care explică despre ”perception without a perceiver”, sau despre posibilitatea de a fi conștienți perceptiv fără a avea nevoie de Eu.

Sursa: Ovidiu Brazdău





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.