miercuri, 28 februarie 2018

Succesul in viata




Acest "articol" este o insiruire de cateva fragmente, preluate din cartea "Succesul in viata", a lui Brian Tracy.

In opinia mea, aceasta carte a stat la baza activitatii multor "faimosi formatori spirituali", care au dezvoltat adevarate cariere si au avut si castiguri materiale semnificative. Afirm aceasta, deoarece am regasit in ea foarte multe idei, care au fost prezentate de altii, dar cu "portia" (vezi arhicunoscutul exemplu cu "gasirea unui loc de parcare"). De aceea, m-am hotarat sa o fac cunoscuta celor carora nu le-a picat sub ochi. Gandesc ca, ca si acesti "formatori", suntem si noi capabili sa intelegem si sa aplicam ideile din carte, destul de consistenta si generoasa de altfel (datorita autorului, evident), fara a plati sume considerabile la workshopu-uri, sau pe brosuri tiparite de insisi formatorii.

Adevarata informatie spirituala trebuie transmisa fara ganduri de imbogatire si fara a-ti atribui niste merite pe care nu le ai, omitand cu buna stiinta sursele originale, din prea multa mandrie spirituala.

*** la sfarsitul articolului aveti si sursa surpriza. ☺

Sa incepem:


"Cea mai mare problemă în viaţa unui om este frica. Frica este cea care ne răpeşte fericirea. Frica este cea care ne determină să ne mulţumim cu mai puţin decât suntem capabili să realizăm. Ea este rădăcina emoţiilor negative, a nefericirii si a problemelor interumane. Singurul lucru bun despre frică - dacă există ceva bun -este faptul că ea se învaţă şi, din această cauză, te poţi şi „dezvata" de ea.

........

PACEA INTERIOARĂ.

Prima dintre cele şapte componente ale succesului, dar si cea mai importantă, este pacea interioară. Acesta este bunul cel mai de preţ al omului. Fără ea, nimic 10 altceva nu are valoare. De aceea o căutăm toată viaţa. Obişnuim să analizăm cât de bine ne este la un moment dat, în funcţie de gradul nostru de pace sufletească.

Pacea interioară este busola voastră internă. Când trăiţi în armonie cu cele mai înalte valori ale voastre şi cu cele mai intime convingeri - când aveţi un echilibru perfect în viaţă - vă bucuraţi de pace interioară. Dacă, dintr-un motiv sau altul, vă compromiteţi valorile, sau acţionaţi împotriva ghidului vostru interior, pacea sufletească este prima care suferă.

Pacea interioară - sau armonia - este esenţială pentru performanţa maximă a tuturor grupurilor umane - de la relaţiile noastre cu prietenii şi cu membrii familiei, până la cele de serviciu, cu firmele sau organizaţiile în care lucraţi. Toate relaţiile interumane înfloresc, atunci când există armonie. Toate deprinderile, principiile morale, normele de comportament şi diplomaţia se învârt în jurul dorinţei pe care o are fiecare persoană de a-şi asigura pacea interioară proprie, fără să deranjeze pacea interioară a celorlalţi. în companii, pacea interioară poate fi măsurată prin gradul de armonie care există între angajaţi. Companiile productive, profitabile, sunt cele ale căror angajaţi se simt bine si mulţumiţi de ei înşişi. Ei se simt fericiţi şi în siguranţă la serviciu. Ei pot fi ocupaţi, sau chiar implicaţi total în activitatea lor, dar sunt liniştiţi în interior.

Adevărul minunat legat de pacea interioară este că ea constituie condiţia normală, firească a fiecăruia dintre voi. Fericirea este dreptul vostru din naştere. Ea vă aparţine. Nu este ceva ce trăiţi ocazional, dacă aveţi noroc. Pacea interioară este esenţială pentru însăşi existenţa umană. Este condiţia de bază pentru a ne putea bucura de toate celelalte.

Atingerea păcii interioare trebuie să fie principiul organizator principal al vieţii voastre. Acesta trebuie să devină scopul suprem cărora li se subordonează celelalte ţeluri. De fapt, aveţi succes ca persoană, în măsura în care vă atingeţi propria fericire, propria mulţumire de sine, sentimentul de bunăstare personală - pe scurt, propria pace sufletească.

Însăşi ideea de a-mi face din fericire un scop mi-a provocat, la un moment dat, multă confuzie şi nelinişte. Educaţia mea religioasă mi-a inoculat ideea că propria mea fericire nu este considerent concludent atunci când iau decizii, sau pentru modul meu de comportament.

......

LEGEA ACŢIVITĂŢII SUBCONŞTIENTULUI

Legea activităţii subconştientului afirma că orice idee sau gând pe care le acceptaţi ca adevărate în mintea raţională, vor fi imediat acceptate de către subconştient. Subconştientul va începe să acţioneze pe loc, pentru a le transforma în realitate.

Mintea subconştientă este sediul Legii atracţiei, staţia de transmitere a vibraţiilor mentale şi a energiei gândurilor. Când începeţi să credeţi că puteţi face ceva, subconştientul transmite energii mentale, iar voi începeţi să atrageţi persoanele şi împrejurările aflate în armonie cu noile voastre gânduri predominante. Subconştientul pune în ordine tipurile de informaţii primite din mediul înconjurător, pe care le vedeţi, le auziţi şi ie conştientizaţi. El vă va face sensibili la orice informaţie despre care aţi spus că este importantă. Si, cu cât sunteţi mai sensibili faţă de o anumită temă, cu atât mai rapid subconştientul vă va alerta cu privire la lucrurile pe care le puteţi face pentru a o transforma în realitate.

De exemplu, dacă doriţi să cumpăraţi o maşină sport roşie, brusc veţi începe să vedeţi pretutindeni maşini sport roşii. Dacă începeţi să plănuiţi o vacanţă în străinătate, peste tot unde mergeţi veţi începe să vedeţi articole, informaţii şi postere cu locuri din străinătate. Mintea subconştientă vă va aduce în atenţie lucrurile de care aţi avea nevoie pentru a vă transforma dorinţele în realitate.

Când începeţi să vă gândiţi la un nou scop, subconştientul preia acest gând nou ca pe o comandă. El începe să vă adapteze cuvintele şi acţiunile, astfel încât să fie cât mai în concordanţă cu realizarea acestuia. Veţi începe să acţionaţi şi să vorbiţi ce trebuie, când trebuie, pentru a vă ajuta să vă îndreptaţi spre ţelul stabilit.

Pe măsură ce vă schimbaţi conceptul de sine şi convingerile despre posibilităţile pe care le aveţi, mintea subconştientă vă face să vă simţiţi treptat mai confortabil, mai încrezător ca persoana nouă şi mai bună care sunteţi pe cale să deveniţi. Vă creaţi cu adevărat o nouă zonă de confort, pentru un nivel mai bun, mai înalt de performanţă personală.

......

LEGEA SUBCONŞTIENŢEI

Aceasta este una dintre cele mai importante legi mentale.

Ea este o prelungire a Legii controlului. Potrivit acesteia, mintea conştientă poate păstra numai un gând o dată - iar un gând poate fi substituit cu un altul. Acest principiu de „dezaglomerare" vă permite să înlocuiţi, deliberat, un gând negativ cu unul pozitiv. Făcând astfel, preluaţi controlul asupra vieţii voastre emoţionale.

Această lege este cheia către fericire, către o atitudine mentală pozitivă şi către eliberare personală. Ea vă poate schimba relaţiile şi conversaţiile, precum şi conţinutul predominant al conştientului. Mulţi oameni mi-au spus că doar această singură lege le-a schimbat vieţile.

Conştientul nu este niciodată gol; el este mereu ocupat de ceva. Folosind Legea substituţiei, puteţi înlocui orice gând negativ sau înfricoşător care vă supără, înlocuindu-l, în mod deliberat, cu un gând pozitiv. Această metodă puternică de control mental vă arată cum să vă păstraţi calmul şi liniştea.
Alegeţi sa vă gândiţi la ceva înălţător - de exemplu la scopurile voastre - ori de câte ori vă confruntaţi cu o situaţie care, de obicei, vă supără. Folosind Legea substituţiei pentru a trece de la o gândire negativă la una pozitivă, cel mai bine este să încetaţi să discutaţi despre, sau să vă gândiţi la problemă - şi, în schimb, să începeţi să discutaţi şi să vă gândiţi la soluţie. Gândiţivă la ce puteţi face în viitor - mai degrabă decât la ceea ce s-a întâmplat în trecut.

A vă gândi la o soluţie este, în sine, un lucru pozitiv. Când vă gândiţi la ce anume puteţi face, cum să acţionaţi, în loc să vă gândiţi la ceea ce s-a întâmplat, mintea voastră devine imediat liniştită şi limpede. A vă gândi la cei dragi, sau la vacanţa următoare, este o altă cale de a folosi 70 această lege. Obiectivul vostru este să găsiţi metode de a vă păstra o stare pozitivă, alegând conştient să înlocuiţi gândurile negative cu altele pozitive.

Întotdeauna sunteţi liberi să vă alegeţi gândurile. Unul dintre cele mai puternice lucruri pe care îl puteţi repeta, în permanenţă, pentru a vă clădi încrederea în propria persoană şi pentru a vă îmbunătăţi concepţia de sine, este: „Mă plac! Mă plac! Mă plac!".

Ori de câte ori lucrurile merg prost, sau sunteţi nefericiţi dintr-un motiv sau altul, vă puteţi neutraliza gândurile, rostind propoziţia „Mă plac". De câte ori repetaţi: „Mă plac" - şi, mai ales, atunci când o rostiţi cu entuziasm şi convingere, subconştientul o acceptă ca pe o comandă. Apoi, el acţionează pentru a nu lua în seamă şi pentru a anula orice mesaj stocat anterior şi care este incompatibil cu un respect de sine crescut şi cu performanţe personale înalte.

Mulţi dintre absolvenţii seminarului meu şi-au modelat personalităţile, doar prin simpla repetare a propoziţiei: „Mă plac", de 50-100 ori pe zi. Chiar de la prima rostire vă veţi simţi mai bine în ceea ce vă priveşte - iar prin repetare, vă veţi simţi din ce în ce mai bine.

.......

SUPRACONŞTIENTUL OFERĂ ÎNDRUMĂRI INFAILIBILE

Supraconştientul face ca toate cuvintele şi acţiunile voastre - ca şi efectele lor - să corespundă unui model compatibil cu conceptul de sine şi cu scopurile voastre dominante.

Atunci când sunteţi în armonie cu supraconştientul, veţi fi mereu inspiraţi să spuneţi şi să faceţi exact ceea ce trebuie, în orice situaţie. Uneori, rostiţi la întâmplare cuvinte care, ulterior, se dovedesc că au fost exact ceea ce trebuia să spuneţi în acel moment. Uneori, simţiţi îndemnul de a cumpăra o carte sau o casetă, de a telefona cuiva, sau de a vizita pe cineva, de a scrie o scrisoare, sau de a lua o decizie - ceea ce, mai târziu se dovedesc să fi fost exact acţiunile pe care trebuia să le faceţi în acel moment. Alteori, deschideţi o carte sau o revistă exact la pagina care conţine răspunsul de care aveţi nevoie. Si, cu cât aceste lucruri vor începe să se repete din ce în ce mai des, cu atât mai multă încredere veţi avea în această putere.


......

LEGEA IERTĂRII

A cincea metodă de eliminare a sentimentelor si reacţiilor de vinovăţie este si cea mai eficientă dintre toate. Este poate, cel mai puternic şi mai practic principiu care poate fi aplicat pentru a obţine fericire, sănătate, prosperitate si relaţii armonioase cu alţii. Este Legea iertării, pe care am menţionat-o mai devreme.

Legea iertării afirmă că suntem sănătoşi din punct de vedere mintal, direct proporţional cu măsura în care putem ierta şi uita ofensele care ni se aduc. Incapacitatea de a ierta se află la baza vinovăţiei, resentimentelor şi a majorităţii celorlalte emoţii negative. A păstra ranchiună şi a rămâne supăraţi pe oamenii care consideraţi că v-au rănit, constituie cauza majoră a bolilor psihosomatice. Incapacitatea de a ierta provoacă boli, care merg de la simple dureri de cap, la infarct, cancer şi comoţii cerebrale.

Pentru a vă realiza potenţialul, pentru a vă dezvolta pe deplin capacităţile mentale si pentru a vă elibera energiile emoţionale si spirituale, trebuie neapărat să iertaţi pe oricine v-a făcut vreodată să suferiţi într-un fel sau altul. Trebuie să lăsaţi totul să treacă, să renunţaţi la mânie şi la resentimente. Trebuie să refuzaţi să plătiţi la nesfârşit pentru aceeaşi experienţă nefericită. Trebuie să puneţi dorinţa de a trăi o viaţă superioară, de a vă dezvolta un caracter superior şi de a deveni o persoană de valoare, mai presus fe orice sentiment negativ pe care l-aţi mai putea avea faţă de cineva.

Întrucât lumea exterioară reflectă adevărata voastră lume interioară, deoarece atrageţi oameni şi împrejurări care sunt în armonie cu gândurile voastre predominante, întrucât deveniţi ceea ce gândiţi, capacitatea de a ierta este una dintre calităţile indispensabile pe care trebuie să o dezvoltaţi, prin practică, clacă 140 doriţi cu sinceritate să fiţi fericiţi, sănătoşi şi complet liberi.

.......

PRACTICA IERTĂRII

Există în viaţa voastră trei oameni pe care trebuie să-i iertaţi, pentru a vă elibera de sentimentele negative de vinovăţie, inferioritate, insuficienţă, faptul că nu sunteţi vrednici, de resentimente si mânie. Când veţi ierta si uita de aceste trei persoane, veţi avea un sentiment de eliberare si bucurie, iar viaţa va începe să se deschidă pentru voi, într-un mod minunat.

Primele două persoane pe care trebuie să le iertaţi sunt părinţii voştri. Indiferent dacă ei mai trăiesc sau nu, trebuie să vă hotărâţi, chiar astăzi, să-i iertaţi pentru fiecare lucru pe care l-au făcut şi care v-a rănit. Trebuie să-i iertaţi pentru fiecare nedreptate si pentru fiecare gest urât sau act de cruzime pe care aţi simţit că le-au făcut faţă de voi. Trebuie să vă ridicaţi deasupra tuturor suferinţelor din copilărie si să vă eliberaţi de ele, acceptând faptul că părinţii au făcut tot ce au putut ei mai bine cu ceea ce aveau.

Aproape toţi suntem încă supăraţi sau trişti pentru ceva ce unul dintre părinţii noştri, sau ambii, au făcut în copilăria noastră. Multe persoane în jur de 40-50 de ani au încă o stare de disconfort emoţional, pentru că nu şi-au iertat părinţii. O viaţă plină de resentimente este un preţ cumplit de plătit pentru ceva care, oricum, nu mai poate fi reparat.

În multe cazuri, părinţii noştri nici nu conştientizează ce anume au făcut pentru ca noi să fim încă supăraţi. De obicei, nu-şi amintesc absolut nimic. Dacă le spunem de ce suntem încă supăraţi, ei vor fi adesea surprinşi, deoarece nici măcar nu-şi mai amintesc de evenimentul respectiv.

Există trei moduri de a vă ierta părinţii. Primul este cel mai important şi înseamnă a-i ierta în inimă. De fiecare dată când vă gândiţi la un lucru pe care l-au făcut şi care v-a rănit, folosiţi Legea substituţiei şi înlocuiţi gândul, spunând „Îl/O iert pentru tot, îl/o iert pentru tot".

De fiecare dată când vă amintiţi o experienţă dureroasă, anulaţi-o imediat, spunând: „ÎI/O iert pentru tot". Dacă veţi continua să-i iertaţi de fiecare dată când vă amintiţi incidentul, în curând veţi fi capabili să vă gândiţi la el fără să vă implicaţi emoţional, fără să mai aveţi sentimente negative, în cele din urmă îl veţi uita complet. Vă veţi elibera.

Al doilea mod de a vă ierta părinţii este să-i vizitaţi pur şi simplu, sau să le telefonaţi. Mulţi dintre cei care au participat la seminarele noastre au mers şi au discutat cu părinţii lor despre ce anume au făcut aceştia şi de ce sunt încă supăraţi. Apoi le-au spus: „Vreau să ştiţi că vă iert pentru fiecare greşeală pe care aţi făcut-o când m-aţi crescut şi că vă iubesc". Iertându-i, îi eliberaţi atât pe ei, cât si pe voi.

Al treilea mod în care vă puteţi ierta părinţii este să le scrieţi o scrisoare, cu cât de multe detalii doriţi, iertându-le fiecare greşeală pe care au făcut-o vreodată. Mulţi părinţi care nu au respect de sine speră că, într-o zi, copiii lor le vor ierta greşelile pe care le-au făcut, însă mulţi nu sunt suficient de puternici să recunoască acest lucru. Numai atunci când vă iertaţi complet părinţii, deveniţi pe deplin şi în totalitate adulţi. Până atunci, în interiorul vostru sunteţi încă un copil, încă depindeţi emoţional de ei.

Numai atunci când eliberaţi experienţele nefericite, trăite în copilărie si adolescenţă, puteţi avea o relaţie matură cu părinţii voştri. Pentru majoritatea oamenilor, cei mai buni ani din viaţă alături de părinţi încep în ziua în care îi iartă şi lasă în urmă toate experienţele negative acumulate în perioada cât au stat în casa lor.

A doua persoană pe care trebuie să o iertaţi poate fi oricine altcineva. Trebuie să iertaţi necondiţionat fiecare persoană din viaţa voastră, care v-a rănit vreodată, 141 într-un fel sau altul. Trebuie să iertaţi - fără excepţie - fiecare lucru rău, fără sens, negândit sau crud pe care cineva vi l-a spus sau l-a făcut. Refuzul de a ierta chiar şi o singură persoană poate fi, în sine, suficient pentru a submina, sau chiar distruge, fericirea voastră viitoare.

Nu trebuie să vă placă acea persoană. Trebuie doar s-o iertaţi. Iertarea este un act perfect egoist: nu are nimic de-a face cu celălalt, are de-a face doar cu pacea voastră interioară, cu fericirea voastră, cu propriul vostru succes şi propriul vostru viitor. Poate cel mai stupid lucru cu putinţă este să fiţi încă supăraţi şi plini de resentimente faţă de o persoană căreia nu-i pasă deloc de voi. După cum a zis cineva: „N-am purtat ranchiună niciodată; în timp ce tu porţi ranchiuna, duşmanii tăi dansează".

Oricare ar fi situaţia, e sigur că v-aţi băgat singuri în ea. Indiferent dacă a fost o afacere, o investiţie, o slujbă sau o relaţie, voi aţi ales şi aţi luat deciziile care au făcut-o posibilă încă de la început şi e mai mult ca sigur că n-ar fi putut avea loc fără participarea voastră activă. Aţi fi putut-o opri. Aţi fost responsabili. Aţi fost liberi să alegeţi şi, din nefericire, aţi ales în mod greşit. Acum, lăsaţi-o să plece.

Chiar dacă nu aţi avut nimic de făcut în privinţa ei, chiar dacă aţi fost o terţă persoană total nevinovată, sunteţi, totuşi, responsabili pentru modul în care reacţionaţi. Sunteţi responsabili pentru voi si sentimentele voastre. Sunteţi liberi să decideţi ce faceţi începând cu acest moment - iar cea mai bună tactică dintre toate este să iertati."


Inchei cu:

"PREZENTARE
Deprinderi si strategii care va vor revela puterile si calea spre succes.
In cartea Succesul in viata, publicata la editura For youBrian Tracy ne invata cum sa reusim in viata personala si in cea sociala, dar si in afaceri, totul fiind privit prin prisma spiritualitatii si descoperirii de sine. 

Cartea este extrem de interesanta si de utila pentru toate categoriile de cititori, care vor gasi in ea multe lucruri importante si, mai ales, folositoare. Ea poate fi cheia spre succes si fericire, daca vrem sa urmam principiile expuse in ea. Stilul autorului este extrem de viu si de placut, iar odata inceputa, nu mai vrei sa lasi cartea din mana.

Brian Tracy este un maestru in materie de dezvoltare a maiestriei evolutiei si stapanirii de sine. Aceasta carte este mai mult decat un ghid; ea este un manual pentru cei care vor sa ajunga cei mai performanti si mai plini de succes oameni din lume. In fiecare an, el tine conferinte in fata a mai mult de 450.000 de oameni, in cadrul unor seminarii publice si private.

In cartea Succesul in viata, autorul ne da un sistem puternic, cu eficienta maxima, bazat pe cercetari si aplicatii practice ce s-au desfasurat pe parcursul a treizeci de ani. Acest sistem poate fi aplicat imediat, pentru a obtine rezultate mai bune in absolut fiecare aspect al vietii voastre.

Veti invata despre idei, concepte si metode folosite de oameni care au mare succes in tot ceea ce fac. Veti invata cum sa va descatusati potentialul individual, pentru a atinge cele mai bune rezultate personale. Imediat ce veti citi cartea, veti capata o gandire pozitiva, veti deveni mai convingatori si va veti concentra mai puternic asupra a tot ceea ce faceti. Multi dintre cei peste un milion de absolventi ai programului acestor seminarii, program care sta la baza cartii de fata, si-au marit substantial venitul si si-au imbunatatit viata, in fiecare aspect al ei.

Programul detaliat pentru a atinge succesul si realizarea personala, prezentat in aceste pagini, include principii viabile bazate pe psihologie, religie, filozofie, management, stiinte economice si politice, istorie si metafizica. Aceste idei sunt combinate intr-o serie de informatii care se desfasoara rapid, ce trebuie urmate 
pas cu pas si care va vor duce rapid la cel mai mare succes pe care nici nu v-ati imaginat ca l-ati putea atinge. Ele va vor consolida respectul de sine, vor imbunatati performantele personale si va vor ajuta sa aveti un control perfect asupra fiecarui aspect din viata voastra personala si profesionala.

Produs si publicat in 2017 de For You"


*** Precizez ca "Succesul in viata" este scrisa prin anii 1999 si posibil sa fi aparut in mai multe editii, chiar, traduse si in romana.


Surse de unde puteti descarca gratuit cartea:



Sa va fie de folos!



sâmbătă, 3 februarie 2018

Punctul - Secretul esentei, Unitatea Perceptiei si Parabola cernelii






Spicuiri dintr-un studiu comparativ privind: Kabala, Hinduism, Sufism, ... Din pacate, autorul acestuia este "anonim", intrucat textul din care am preluat informatiile nu da si numele autorului. Este posibil sa fi fost extras dintr-un curs holistic. 
Ceea ce am ales sa prezint mai departe, tine de sufism, o cale de evolutie spirituala, care, ca toate celelalte, duce la Divinitate/Dumnezeu/... Fiecare dintre noi stim cu ce rezonam si, astfel, ne alegem calea.


Extrase din invataturile lui Sidi Hamza si Martin Lings


Motto-ul studiului: "Lasa-te condus pe tacute de puterea a ceea ce iti place cu adevarat" - Rumi, poet sufi

"Calea sufismului implica existenta relatiei Maestru-Discipol cu o lunga initiere si o lunga instruire a aspirantului de catre Maestru. Tainele ENEGRAMEI, A DANSURILOR INITIATICE, PRECUM SI ALTE ASPECTE OCULTE PROVIN DIN ACESTA TRADITIE INITIATICA A SUFISMULUI."

"Sufismul este „scoala initiatica a Islamului bazata pe interpretarea esoterica a Coranului. Sufitii erau adeptii unei realizari personale a prezentei divine, starea de extaz era obtinuta prin meditatie profunda si repetarea numelui lui Dumnezeu”."


1. Sidi Hamza

"Sidi Hamza (nascut în 1922 la Maddagh, un mic târg din estul Marocului), maestru sufit, povesteste despre cum a devenit maestru, avand in spate mai multe generatii de invatati, printre care si pe tatal sau, Sidi Hajj Abbas."


"Complet inadaptati vietii în societate, ei (cautatorii) sunt considerati în general nebuni dar în acelasi timp sunt respectati si chiar temuti pentru adevarurile ce pot în orice moment, si fara nici o retinere, sa le iasa din gura."


Sidi Hajj Abbas a primit urmatorul sfat din parte lui unui majdhub (literal: rapit în Dumnezeu):
"Asculta! Întoarce-te de unde ai plecat, întra în casa ta, nu te ocupa de nimic, nu cauta pe nimeni. La momentul potrivit, cel ce trebuie sa te ghideze va bate la usa ta…"
"Si acest lucru s-a întâmplat într-adevar treizeci si cinci de ani mai târziu, când Sidi Abu Madyan a aparut la el acasa în compania altor discipoli."
"Sidi Abu Madyan nu era o persoana înclinata spre multimi. Daca unii se grupau în jurul sau, nu puteau obtine cu totii beneficiul spiritual scontat. Avea obiceiul sa spuna: "decât un roi de muste, mai bine un pumn de albine" si explica: "Acest pretios secret l-am obtinut cu greu, si nu-l voi transmite decât acelora ce-l merita cu adevarat"."


"Sidi Abu Madyan, îi cerea lui Sidi Hajj Abbas (tatal lui Sidi Hamza, povestitorul) sa se ridice si sa le serveasca ceaiul celorlalti faqiri. Si tatal meu se grabea sa se execute. Multi dintre cei prezenti spuneau: "Ce este aceasta sclavie? Priviti ceea ce-l pune sa faca!". În momentul în care tatal meu mergea sa aduca platourile cu pahare, Sidi Abu Madyan se întorcea catre cei ce gândeau astfel si le spunea: "Stiti pentru ce-l pun sa faca asta? Pentru a-l educa si a-l elibera de propriul ego. Nimic nu poate elibera mai bine de viciile si defectele ego-ului decât educatia spirituala."


Invatatura/Secretul spiritual al lui Sidi Abu Madyan era Calea Butchichiya.
"Calea Butchichiya: va fi, dupa propriile sale cuvinte, "o cale a starilor spirituale, a stiintei si a reînnoirii"."
"De fapt, cele trei faze ale parcursului spiritual, adesea descrise de maestrii sufi, ramân aceleasi: renuntare, înfrumusetare si dezvaluire."


2. Martin Lings - un sfant sufi din sec.XX


Simbolismul literelor alfabetului, cap. VII - M.Lings


"Întoarce-te, deci, spre ceea ce-ti va permite imersiunea în Realitate si arunca-te din relativ înspre Absolut. Poate vei întelege ceea ce este în Punct, desi nimeni n-o întelege în afara de întelepti(10) si nimeni n-o întâlneste fata în fata în afara de acela al carui destin este la nesfârsit binecuvântat(11)...

De fiecare data când vorbesc despre Punct, înteleg prin El Secretul Esentei, numit Unitate a Perceptiei (Wahdat al-Suhud), si de fiecare data când vorbesc despre 'Alif înteleg prin Acesta Unicul, Unicul care este (Wahid al-Wuyud)(12), Esenta Senioriala, si când vorbesc despre Ba, înteleg prin acesta Manifestarea Ultima(13), numita Spiritul Suprem, dupa care vin restul literelor, cuvintele si apoi discursul în general, toate acestea în ordine ierarhica. Însa axa acestei carti o constituie primele litere ale alfabetului, din cauza precedentei lor fata de toate celelalte. 

Cei Înaintati sunt cei Înaintati, ei sunt cei apropiati(14). Aceste litere sunt Alif si Ba, si ocupa în alfabet locul pe care îl ocupa Basmalah în Coran, caci împreuna formeaza Ab(15), unul din Numele Divine. Cu acest Nume Iisus se adresa Domnului Sau si l-a folosit când a spus: "Adevarat, ma întorc la Tatal meu si la Tatal vostru", adica la Domnul meu si Domnul vostru. Si acum, daca întelegi ca aceste doua litere poseda o semnificatie pe care tu n-o cunosteai, nu te surprinde de ceea ce vom spune despre Punct si despre restul literelor.

Punctul se afla în starea de comoara ascunsa(16) înainte de propria sa manifestare ca Alif, si literele se gaseau private de esenta secreta a Punctului pâna când acesta a manifestat interiorul în exterior, revelând, reîmbracând diversele forme ale literelor vizibile, ceea ce fusese acoperit de val; însa daca prinzi aceasta realitate, nu vei gasi nimic în afara de cerneala însasi, care este ceea ce semnifica Punctul(17), dupa cum a spus unul dintre ai nostri:

Literele sunt simboluri ale cernelii; nu exista nici o litera,
Decât cea lasata de cerneala; însasi culoarea lor este pura iluzie.
Este culoarea cernelii, care a ajuns la fiinta manifestata.
Totusi, nu se poate spune ca cerneala s-a separat de ceea ce era.
Non-manifestarea literelor statea în misterul cernelii,
Si manifestarea sa e produsa prin autodeterminarea acesteia.
Ele sunt determinarile sale, activitatile sale,
Si nu exista nimic dincolo de cerneala. Întelege aceasta parabola!

Literele nu sunt cerneala; nu spune ca sunt!

Aceasta af fi o eroare; si a spune ca cerneala este identica cu literele ar fi curata nebunie.

Caci ea exista înainte de litere, pe când nu exista niciuna.
Si va mai fi înca pe când nu va mai fi nici o litera.
Priveste atent fiecare litera si vezi ca deja a disparut
În afara fetei cernelii, adica Fata Esentei Sale.
Fie a ei toata Gloria, Majestatea si Exaltarea!
Astfel, inclusiv în manifestarea lor, literele sunt ascunse,
Supuse de catre cerneala, caci manifestarea lor nu este alta decât a ei.
Litera nu adauga nimic cernelii, nici nu rapeste nimic acesteia.
Dar îi reveleaza integritatea în moduri diferite.
Fara s-o altereze. Oare cerneala si litera constituie doua lucruri distincte?
V
ezi, deci, adevarul cuvintelor mele: nu exista fiinta
În afara celei a cernelii, pentru acela a carui judecati e sanatoasa;
Si oriunde s-ar afla litera, cerneala sa o însoteste mereu.
Dechide-ti intelectul la aceste parabole, si da-le atentie!(18)

Daca ai înteles cum toate literele sunt cuprinse în Punct, atunci vei întelege cum toate cartile sunt cuprinse în fraza; fraza, în cuvânt; cuvântul, în litera; caci putem spune într-adevar: fara litera nu exista cuvânt, si fara cuvânt nu exista carte. 

Cuvântul, într-adevar, nu exista decât prin existenta literei. Diferentierea analitica purcede din integrarea sintetica, si totul e integrat în Unitatea de Perceptie, simbolizata prin Punct. Ea este Mama oricarei carti. Dumnezeu revoca si confirma ceea ce El doreste, si cu El este Mama Cartii(19).

Punctul este în mod esential diferit de restul literelor. Nu exista nimic asemanator Lui, si El este Cel ce Aude si Cel ce Vede(20). Mai precis Punctul, spre deosebire de celelalte semne, nu poate fi limitat printr-o definitie. Transcende tot ce se gaseste în litere ca lungime, micime sau sinuozitate, asa încât nu poate fi captat la modul vizual sau auditiv, asa cum se capteaza literele. 

Diferenta dintre El si litere este cunoscuta, însa prezenta lui în ele este necunoscuta, în afara celui a carui vedere este de fier(21) sau care aude cu întreaga inteligenta(22) caci, daca este adevarat ca literele sunt calitatile Punctului, Calitatea nu înglobeaza Esenta, deoarece nu are universalitatea care este proprie Esentei. Esenta are ca prerogativa incomparabilitatea, în timp ce Calitatile permit comparatii.

Si totusi, a face o comparatie este în realitate acelasi lucru cu a afirma incomparabilitatea, datorita unicitatii cernelii; caci, desi literele sunt comparabile între ele, aceasta posibilitate de comparatie nu se opune incomparabilitatii cernelii în ea însasi, nici unicitatii cernelii ce se gaseste în fiecare litera. Aici rezida identitatea ultima între stabilirea de comparatii si negarea posibilitatii de a compara, deoarece oriunde se pune în discutie orice problema de comparatie, în realitate este vorba mereu de aceeasi cerneala care se compara cu ea însasi

El este Cel ce Este Dumnezeu în Cer si Dumnezeu pe Pamânt(23). Fie cum ar fi si oriunde ar fi, El este Dumnezeu; ceea ce vezi din El pe pamântul comparabilitatii sa nu te împiedice deci sa vezi ceea ce El este în Cerul incomparabilitatii, caci toate lucrurile sunt facute din incomparabilitate si comparabilitate. Oriunde v-ati întoarce, acolo este Fata lui Dumnezeu. 

Aceasta se întâmpla în virtutea Atributului general ce se revarsa din Bogatia Infinita a Punctului peste saracia totala a literelor. Însa atributul particular care apartine Propriei Esente Misterioase a Punctului nu poate avea nici cea mai mica manifestare în litere, si nici vreo litera nu poate purta, nici în forma nici în semnificatia sa, greutatea caracteristicilor intime ale Punctului.

Nu vezi ca atunci când conturezi anumite litere ale alfabetului, ca de exemplu Ta, Tha, Ba vei gasi pentru fiecare litera alta care sa-i semene? Astfel, Ta se aseamana cu Ba , si Tha se aseamana lui Ta . În plus, daca vrei sa pronunti una din aceste litere, vei întâlni un sunet care-i corespunde exact, în timp ce Punctul nu are nici o exteriorizare care sa-i corespunda

Daca încerci sa-i enunti realitatea vei spune 'nuqtat'? , si acest enunt te va obliga sa recurgi la litere ce nu au nimic de-a face cu esenta punctului: nun, qaf, ta' si t'. Este clar, deci, ca Punctul scapa oricarei expresii. La fel, nu exista cuvânt care sa poata exprima Esenta Secreta a Creatorului. Din acest motiv, când Gnosticul încearca sa exprime în cuvinte Incomparabilitatea Divina, adica atunci când încearca sa comunice ceea ce se întelege prin Plenitudinea Esentei cu toate Atributele Sale, formularea care-i iese pe gura ramâne departe de obiectivul sau din cauza limitarilor inerente limbajului.

Punctul era în starea sa principala de secret(24) absolut independent, în care nu exista nici separatie nici uniune, nici înainte nici dupa, nici latime nici lungime, si toate literele erau topite în Esenta lui ascunsa, la fel cum toate cartile, în ciuda divergentei continuturilor lor, erau topite în litere. Aceasta reducere a cartilor la litere poate fi perceputa de toti cei care poseda cea mai elementara intuitie. 

Examineaza o carte si vei vedea ca nu se gasesc niciodata în paginile sale, pentru a-i exprima sensul, mai mult de cele douazeci si opt de litere(25), care, pentru a manifesta fiecare cuvânt si semnificatie, se vor grupa în forme mereu noi, în functie de variatiunile acestor cuvinte si semnificatii, pâna când Dumnezeu va mosteni pamântul si tot ce se gaseste pe el(26) si toate vor merge la Dumnezeu(27). Atunci, literele se vor întoarce la centrul lor principal unde nu exista nimic în afara de Esenta Punctului.

Punctul se afla în secretul sau impenetrabil, si literele se aflau într-o stare de completa extinctie în Esenta Sa, în timp ce limba fiecarei litere îsi cerea lungimea, îngustimea, înaltimea sau celelalte calitati pe care propria realitate le cerea. 

Astfel, motivele discursului s-au conturat în conformitate cu cererea atributelor Punctului, latente în Esenta Sa. Atunci a fost determinata prima manfestare.

Prima manifestare a Punctului, prima sa aparitie definibila, a fost în Alif, care s-a nascut mai degraba sub forma incomparabilitatii decât a comparabilitatii, la modul ca putea exista în mod calitativ în toate literele, ramânând în acelasi timp în mod esential diferit de acestea. 

Trebuie sa mai stii ca aparitia lui Alif în afara Punctului nu a fost supusa unei cauze, ci a fost vorba de supraabundenta însasi a Punctului. Si astfel, Alif-ul primordial nu a fost trasat de catre condeiul divin(28), nici nu a fost sub dependenta sa, ci a izvorât din impulsul centrifug al Punctului în centrul sau principial. 

De fiecare data când din el s-a revarsat un prisos a existat Alif-ul, si nimic mai mult. Existenta acestuia nu depinde de pana, nici nu necesita vreun ajutor din partea acesteia, în virtutea formei sale drepte si a starii de transcendenta fata de tot ce se poate gasi în celelalte litere în materie de curbe, proeminente sau alte particularitati. 

Nu va trebui El sa raspunda pentru ceea ce face, însa ei vor fi întrebati(29). Cât despre celelalte litere, au nevoie sa fie descrise de o miscare a penei si niciuna din ele nu-si poate da singura forma fara concursul sau, din cauza curburii, rotunjimii sau altor caracteristici particulare.

Este adevarat ca si Alif poate fi format prin intermediul penei în timp ce, totusi, ramâne independent de ea si fara nici o alterare a transcendentei starii sale, dat fiind ca penei lungimea si forma dreapta îi vin de la Alif; mai mult, ea este Alif, a carui forma scrisa exista astfel prin el însusi pentru el însusi.

Alif este un simbol al Unicului care este, al Aceluia a carui Fiinta nu este precedata de nici o alta. Astfel, manifestarea Punctului ca Alif este ceea ce se numeste "Preeminenta". Înainte de manifestare nu era calificat astfel, la fel cum nu era calificat ca "Ultimitate". El este Primul si Ultimul, Cel În Interior Manifestat si În Exterior Ascuns.

Daca se afirma Preeminenta Unica a lui Alif(30) atunci, în mod necesar, si Ultimitatea trebuie sa-i fie exclusiv rezervata(31). Acesta este motivul pentru care declara celorlalte litere: La Mine va veti întoarce(32), toate fara exceptie. Într-adevar, toate merg la Dumnezeu.

În ceea ce priveste Manifestarea exterioara a lui Alif în litere, acesta este un lucru usor de perceput. Analizeaza bine problema si vei descoperi ca nu exista litera a carei dezvoltare în spatiu sa nu derive din Alif: Ha, de exemplu, nu este altceva decât un Alif "cocosat", în vreme ce Mim este un Alif circular, si tot asa manfestarea lui Alif este în acord cu poruncile întelepciunii sale, în toate literele, însa privirea nu-l poate atinge; aceasta este semnificatia Ocultarii sale Interioare, caci e clar ca nimeni nu poate percepe existenta lui Alif în cercul lui Mim fara sa posede o vasta experienta; ceea ce ne înpiedica sa-l pecepem nu este decât rotunjimea sa, mai exact manifestarea într-o calitate pe care nu o recunoastem. El este pentru el însusi propriul val...

Manifestarea Exterioara a Adevarului poate fi mai intensa în unele forme vizibile decât în altele, si acest lucru nu este greu de vazut pentru cel ce observa. Oare nu-l descoperi pe Alif în unele litere altfel decât în altele? Forma lui Lam, de pilda, nu este departe de forma sa, iar în Ba' din Basmala exista ceva care revela manifestarea lui Alif în ea. Însa sunt rari cei ce pot descoperi usor aceasta manifestare în celelalte litere. Cei multi ignora rangul lui Alif, unii îl cunosc în Preeminenta sa si îi ignora Ultimitatea, iar altii îl cunosc în cele doua calitati; dar cel ce nu-l recunoaste în toate literele, mici sau mari, lungi sau scurte, de la începutul sau sfârsitul alfabetului, aceluia îi lipseste într-adevar o viziune justa, si perceptia sa e imperfecta. 

Daca ai înteles ca Alif e prezent în toate literele, spune-mi daca asta l-a facut sa piarda ceva din demnitatea incomparabilitatii sale, în care conserva întotdeauna ceea ce nu-i apartine decât lui. Deloc, deoarece adevarul esential al lui Alif ramâne cel care este, si nu-i vad nici o diminuare datorata manifestarii, care mi se pare mai degraba una din perfectiunile sale. 

Deficienta - dar Dumnezeu este mai întelept - este în acela care ar vrea sa o limiteze la o calitate fara a-i permite sa realizeze alta, constângându-l, limitându-l, refuzând a-l cunoaste si reducându-l la comparabilitate, facând din el un lucru printre altele. Adevarul cunoasterii ce se potriveste nivelului sau este sa-l vezi pe Alif manifest în fiecare cuvânt din fiecare carte. Totul este Alif...

Litera Ba' este prima forma sub care a aparut Alif; el s-a manifestat deci în ea ca în nici o alta litera. "Dumnezeu a creat pe Adam dupa imaginea Sa"(33); ceea ce se desemneaza prin Adam este primul Om(34) si el este Spiritul Fiintei. În virtutea acestei creatii dupa Imaginea Sa Dumnezeu a facut din el reprezentantul Sau pe pamânt si a poruncit îngerilor sa se prosterneze înaintea lui.

"Daca Frumusetea Lui n-ar fi stralucit pe fata lui Adam,
Niciodata îngerii nu s-ar fi prosternat înaintea lui"(35).

Se adresa prosternarea lor altuia decât Lui? Nu, caci Dumnezeu nu iarta pe cel vinovat de idolatrie.

Ba'-ul din Basmala difera de Ba'-ul obisnuit în acelasi timp prin forma si functiunea sa. Esti într-adevar de o naturalete supraeminenta(36); si maretia lui nu este alta decât cea a lui Alif. 

Cine îl asculta pe Apostol îl asculta pe Dumnezeu(37). Nu vezi ca în alte locuri Ba' nu este alungita, în vreme ce în Basmala este, si lungimea ei nu este altceva decât Alif trecut sub tacere? 

Bism era la început bi-ism, si apoi Alif-ul din ism(38) s-a retras si a aparut în Ba', care a luat astfel forma lui Alif si i-a asumat functiunea. Si astfel Profetul a spus: "exista pentru mine o ora în care numai Domnul meu ajunge sa ma cuprinda", si tu vezi ca exista pentru ba' o ora, adica: în Basmala, în care numai Alif ajunge sa o cuprinda, în acelasi timp în forma si punctul(39) sau, desi punctul lui Alif se gaseste deasupra acestuia, în vreme ce cel al lui Ba' se afla dedesupt. 

În realitate, Alif nu este altceva decât Punctul însusi: un ochi care a plâns sau o picatura care a tâsnit si care în varsarea ei a fost numita Alif, fara ca acesta sa fie afectat, în virtutea Integritatii si a Transcendentei sale fara defect, înauntrul carora Punctul ramâne în Eterna Lui Incomparabilitate. Într-adevar, ne aflam deasupra lor, Irezistibil(40)

Coborârea completa a avut loc numai în manifestarea lui Alif ca Ba', urmata de celelalte litere. Daca forma i-ar fi fost identica celei a lui Alif, Ba' si-ar fi pierdut caracteristicile proprii. Dar Ba' este Ba' si Alif este Alif: Alif s-a manifestat spontan, prin vointa sa proprie si libera, în timp ce lui Ba' manifestarea i-a fost impusa. De aici necesitatea de a diferentia forma sa de cea a lui Alif, în afara cazului când ar fi vorba de a nega starea latenta a lui Alif în celelalte litere(41) sau de a crede ca libertatea este totalmente incompatibila cu obligatia(42).

În plus, Punctul care se afla deasupra lui Alif este si sub Ba'; acest lucru ar trebui sa fie deci, pentru noi, o ilustrare a adevarului ca lucrurile din lumile inferioare sunt manifestari ale Punctului, asa cum se întâmpla si cu cele din lumile superioare, iar manifestarea Punctului în Esenta nu trebuie sa ne împiedice sa-l recunoastem în calitati. 

Profetul a spus: "Daca ati coborî un om pe o coarda pâna în adâncul cel mai profund al pamântului, l-ati întâlni pe Dumnezeu"(43). Punctul de sub Ba' semnifica exact extinctia latenta în toate lucrurile. Totul piere în afara de Fata Sa. El este Dumnezeu în Cer si Dumnezeu pe pamânt. Existenta Punctului deasupra lui Alif ne învata ca Alif este starea de manifestare a aceluia, însa Ba' este valul sau si, ca urmare, Punctul se afla sub Ba', ca si comoara ascunsa sub peretele de a carui darâmare se temea Al-Jidr(44).

Când Ba' a înteles adevarata sa relatie cu Alif, a îndeplinit ceea ce i se cerea atât prin natura cât si prin obligatie(45). Se supune naturii sale alaturându-se celorlalte litere(46), dat fiind ca ele sunt de aceeasi natura, spre deosebire de Alif care se mentine separat de litere când le precede, desi ele se unesc cu el ca Finalitate; si, într-adevar, Domnul tau este Ultimul Sfârsit.""

In incheiere, pe langa fragmentele preluate din studiu, as aminti pe scurt despre dervisi care apartin Ordinului Mewlevi, întemeiat în secolul al XIII-lea de poetul şi misticul persan Mewlana Jalal ud-Din Rumi. Născut în 1207 la Balkh, în Afghanistanul de azi, acest reprezentant de primă mărime al doctrinei sufi a fost fiul unui reputat teolog islamic, Baha od-Din Wahad, supranumit „sultanul savanţilor“.

Imagine cu dervisilor rotitori, care pot fi comparati cu dansatorii de flamenco.



In video-ul de mai jos puteti viziona un spectacol superb, care face o paralela intre scenele Sufi si Flamenco: