luni, 17 septembrie 2018

Conducătorul interior - Sadhguru - partea I

"Viețile noastre devin frumoase nu pentru că suntem
perfecți. Viața noastră devine frumoasă pentru că
ne punem inima in ceea ce facem."
- Sadhguru

Introducere

Sadhguru este un autorealizat și profund mistic al timpurilor noastre. El este o întruchipare a înțelepților trecutului, care au servit ca punct de inspirație și îndrumare pentru întreaga civilizație; în același timp, el este foarte conștient de curentul realități, aceasta făcându-l un umanist și vizionar, dar și un lider spiritual proeminent al lumii de azi.
Sadhguru fiind de asemenea, un autor, poet și renumit pe plan internațional ca vorbitor, ne provoacă și ne lărgește percepția asupra vieții, prin inteligența și logica lui pătrunzatoare.
Puternicele metode stiințifice și îndrumările lui Sadhguru sunt în totalitate relevante pentru oricine care este deschis și nu este cantonat în tradiții și-i permite astfel să-și depășească cât mai mult limitele.
În acest sens, el a reușit să îndrume milioane de oameni pentru realizarea lor interioară la potențial maxim și final.
Personalitatea complexa / Multipersonalitatea lui Sadhguru are un efect profund și de îmbogățire asupra oricui care îl întâlnește, dar, totuși, îi poate duce și într-o stare de confuzie. Confuzia este creata de atitudinea lui complet diferita, în diverse ipostaze. Acasă poartă blugi, apoi îl vedem într-o pânză de bumbac, sau cu picioarele puternice desculț prin Himalaya, ori conducând o motocicleta BMW pe autostradă. Percepțiile avute despre un mistic sunt sfărâmate.
Prezența Maestrului” conține discursuri și răspunsuri la o serie complexă de întrebări puse de către ucenici și căutători aflați în mijlocul provocării vieții.
Prezența lui Sadhguru, conduce căutătorul spre stabilirea fermă a procesului său spiritual interior, prin eliberarea de chinul ignoranței.
În acest volum, "Inner Management", Sadhguru nu numai că dezvăluie instrumente eficiente pentru a ne spori capabilități de gestionare, dar, de asemenea, ne arată o modalitate de a deschide o nouă dimensiune a vieții, care ne eliberează de dependența față de exterior și de influența lui asupra noastră.


Conducătorul interior

Dacă vrem să trăim bine, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, depinde pur și simplu de cât de bine ne gestionăm împrejurările, dar și pe noi înșine. În mod categoric, viața înseamnă gestionare. Calitatea vieții tale depinde de cât de bine îți administrezi corpul, mintea, emoțiile, situațiile în care te găsești, casa, comunitățile, națiunile, viața ta în general și lumea. În general, gândirea noastră despre management ne duce spre afaceri, sau spre gestionarea industriei; în mod uzual vorbim despre management doar în situații ce țin de economie, nicidecum despre viața în ansamblu.
În multe privințe este regretabil că astăzi, cel mai predominant factor care guvernează planeta, este cel economic. Celelalte aspecte ale vieții au fost complet marginalizate. Atunci când economia este singurul lucru pe care îl aveți drept gândire prioritară,veți avea tendința de a deveni greoi și foarte nefericiți. Conducem diferite niveluri de programe/proiecte de nivel înalt în marile corporații din lume, însă ceea ce văd este că oamenii au eșuat în propria lor viață și suferă din cauza eșecului lor. Cei care au reușit în viață, au și succes. Dacă aveți un eșec profesional, nu este o problemă, dar dacă aveți un eșec în viață, suferința este mare, este o adevărată tragedie, pentru că este ceva la care ai lucrat, ceva ce ți-ai dorit mult, ceva ce ai vrut să creezi în viața ta.
Dacă te uiți în trecut și vezi cât de fericit erați la vârsta de 5 ani, nu se compara cu cât sunteți de fericit astăzi. Dacă vom face o diagramă, fericirea se va mișca în sus, sau în jos? În douăzeci și patru de ore, câte momente sunt în care sunteți cu adevarat fericiți? Dacă vă uitați la grafic, el coboară. Asta înseamnă că sunteți conducători nepricepuți, pentru că, la urma urmei, tot ce faceți în viața voastră este pentru căutarea fericirii. Vă autoeducați, vă faceți cariere, vă construiți familii și faceți alegeri conform alegerilor voastre. Faceți atât de multe lucruri, deoarece, pe undeva, credeți că îndeplinirea acestor lucruri vă va aduce fericirea. Dacă fericirea nu apare după toate aceste eforturi, iar graficul coboară, înseama că esti un conducator nepriceput.
Cine nu știe cum să gestioneze propriul său trup, propria sa minte, propria emoție și energiile sale, dacă gestionează situații exterioare, el le gestionează doar la întâmplare, nu prin intenție, cum vrea el. Când gestionați situații la întâmplare, trăți la întâmplare, iar asta înseamna că sunteți viața voastră este un dezastru, se instalează anxietatea permanentă, care devine ceva obișnuit, natural în viața voastră.
Oriunde te-ai duce astăzi, oamenii vorbesc despre gestionarea stresului, în special în Statele Unite. Nu înțeleg de ce toți vor să se ocupe de manegementul propriului stres. Pot să înțeleg că vrei să-ți gestionezi afacerea, finanțele, familia, averea, orice, dar de ce ai vrea să-ți gestionezi stresul? Mi-a luat ceva timp să-i înțeleg pe acești oameni care au ajuns la concluzia că, dacă ei fac lucruri în lume, obligatoriu este și stresant.
Nimeni nu este stresat din cauza a ceea ce face, ci din cauza că nu știe cum să-și gestioneze propriul sistem interior. Nu natura locului de muncă crează stresul. Întrebați orice persoana din conducerea unei firme dacă este stresată, iar răspunsul va fi același: este stresat.Toata lumea consideră că munca este stresantă. Trebuie stiut că nici o slujbă nu este stresantă. Dacă nu ai control asupra propriului sistem interiorei, vei fi stresant, nefăcând nimic în acest sens.
În mod fundamental, „managementul” înseamnă că noi suntem singurii care ne decidem destinul, cursul lui. Vreți să stapâniți o anume situație, atât în interior, cât și în exterior. Deci, fiecare este un conducător/manager, dar la niveluri diferite și de tipuri diferite, în funcție de propiile capacități. Fie că gestionați o bucătărie, unde gătiți pentru 4 persoane, sau conduceți o mare industrie, unde lucrează 10.000 de oameni, categoric, dacă doriți să aveți rezultate bune, trebuie să fiți un bun manager al acestor situații, nu-i așa? Dacă trebuie să gestionați 10 persoane sau 10.000 oamenii, trebuie să gestionați și 10 minți sau 10.000 de minți. Dar dacă voi nu vă gestionați propria minte, gestionarea a 10.000 de minți va fi n dezastru. În cazul în care, în procesul de gestionare a unei situații, distrugem ființe umane, după cum se întâmplă chiar acum, acest tip de management nu este bun, deoarece după cum doresc toți, intenția de bază a fiecărui management este bunăstarea umană. Dacă managementul are drept scop bunăstarea umană, atunci nu mai este vorba numai de producerea a ceva, sau de a face profit; oamenii ar trebui să se ridice la întregul lor potențial, nu doar în termeni de muncă, ci ca ființe umane.
Dacă oamenii ar lucra împreună, ar trebui să fie capabili de a atinge apogeul iubirii, păcii și compasiunii din interiorul lor.
Deci, dacă acest tip de management trebuie să se întâmple, adică tu și ceilalți oamenii din jurul tău să atingeți apogeul iubirii, păcii și compasiunii din interiorul vostru, atunci trebuie să vă dedicați un anumit timp pentru a vă concentra asupra managementului vostru intern. Dacă acest lucru nu se realizează, atunci veți reuși numai În diferite situații numai din întâmplare. O mulțime de oameni înțelege managementul ca pe o modalitate de distribuire/aruncare a greutăților asupra celorlalți.
Pot să vă spun o glumă? Într-o zi, un leu simțindu-se tare mândru de el însuși, mergea prin junglă și a dat peste un iepure. L-a prins și a început să râdă de el, întrebându-l dacă știe "Cine este regele lui?” Iepurașul, îngrozită, i-a răspuns: „Tu, tu bineînțeles că tu!" L-a lăsat să plece, a mai mers ceva drum și a găsit, a prins-o și a întrabat-o la fel: "Cine este regele junglei?", iar ea i-a răspuns ca și iepurașul: " Oh, Stapâne, tu ești, tu desigur, nimeni altul decât tine! ". A lăsat-o și pe ea și a mai prins și întrebat și alte câteva animale, dar toată lumea răspundea țipând de teamă: "Tu ești rege al junglei!" Văzând acestea, se plimba de colo colo și nu mai putea de fălos, că este Conducător, Rege al junglei. Tot plimbându-se printre „supuși”, s-a trezit în fața unui elefant și l-a întrebat și pe el: "Cine este regele junglei?". Acesta l-a apucat cu trompa de trunchi, l-a rasucit, apoi l-a ridicat, l-a învârtit și apoi l-a trântit de pământ de i-a rupt coloana. Ranit, leul i s-a adresat elefantului, spunându-i: "Tocmai mi-ai răspuns." Dar elefantul i-a replicat: "Vedeți, trebuia să-mi spun punctul de vedere." [Râsete].
Deci, în general, atât de mulți oameni gândesc că managementul înseamnă să-ți arunci greutățile asupra celorlalți. Aceasta nu înseamnă gestionare. Orice nebun poate face asta.
Dacă gestionați o situație, nu doar lucruri care se întâmplă acolo, oamenii ar trebui să se simtă exaltați doar fiind în acel spațiu. Mai presus de toate, trebuie să vă simtiți minunat fiind acolo. Deci, dacă acest lucru trebuie să se întâmple, aveți nevoie de o dimensiune interioară. Când spun "dimensiune interioară, nu vorbesc doar despre corp, sau despre minte, pentru că ambele vin din exterior, în anumite moduri.
De exemplu, cînd erai copil, corpul tău fizic era mic, dar acum a devenit atât de mare. Ceea ce numiți "corp" este doar o bucată de pământ pe care ați transformat-o în mâncare și apoi în corp, nu-i așa? Deci acest corp este doar o grămadă de alimente pe care le-ați adunat într-o perioadă de timp. Ceea ce voi numiți "mintea mea" este o grămadă de impresii, pe care le-ai adunat din afară. Acum, ai o grămadă de alimente și o grămadă de impresii. Dacă sunteți capabil de a aduna un corp atât de mare și atât de multă minte, trebuie să existe ceva mai profund decât acestea, dar acest ceva nu apare niciodată în experiența ta. Tocmai v-ați pierdut în aceste două grămezi, încercând să le dați un sens.
Acum, pentru că există o știință a managementului bunăstării externe, există și o știință a managementului pentru bunăstarea interioară. Doar că, mai mereu, nu l-am abordat științific și credeam doar că totul va fi bine, făcând într-un fel ceva ... Chiar acum, sunt oameni care gândesc că vor fi fericiți dacă sunt educați, dacă au dobândit un loc de muncă și sunt căsătoriți, dar, dupa ceva timp, vor descoperi că nu este chiar așa. Deși dezamăgirile se repetă, ei tot mai speră în miracole și că totul va fi bine. Nu va fi bine.
S-a întâmplat cândva că un taur și un fazan se găseau pe câmp. Taurul păștea iarbă, iar fazanul ciugulea insecte de pe taur. Erau parteneri, știți? Apoi, fazanul s-a uitat la un copac uriaș, care era la marginea terenului și, foarte nostalgic, a spus: "Vai, cândva puteam zbura și ajunge pe ramura cea mai de sus a copacului, dar astăzi nu mai am puterea să ajung nici la prima ramură a copacului.” Atunci, taurul i-a răspus cu multă nonsalanță: "Nu-i problemă! Mănâncă câte puțină balegă de-a mea în fiecare zi și vei vedea că în două
săptămâni vei ajunge pe ramura cea mai de sus a copacului. Fazanul spuse atunci: „Oh, fii serios! Cum este posibil acest lucru?" iar Taurul îi răspunse: "Vorbesc serios, încearcă și vei vedea. Toti oamenii fac asta, așa că ai putea încerca și tu."
Foarte neîncrezător, fazanul începu totuși să ciugulească să-și curețe la bălegar și, chiar din prima zi, a reușit să ajungă la prima ramură a copacului, iar în două săptămâni a ajuns la ramura cea mai de sus. Practic, doar a zburat și s-a așezat pe ramura cea mai de sus și se bucura de peisaj. Dar, bătrânul fermier l-a văzut pe bătrânul fazant așezat acolo, a scos pusca și l-au împușcat. Deci, morala poveștii este următoarea: chiar și un rahat te ridică pe culmi, dar niciodată nu te va lăsa să stai acolo. (Râsete)

Deci, dacă căutați o viață cu împliniri, bucurii, pace și bunăstare, nu încercați să vă păcăliți, nu vă furați caciula. Lucrurile trebuie făcute bine, pentru că altfel nu va funcționa. În calitate de manager, voi trebuie știți că, dacă nu faceți voi singuri lucrurile bine, nu se va rezolva nimic din exterior. Același lucru este valabil și pentru interior; dacă nu faci ceea ce este corect, pur și simplu nu funcționează. S-ar putea să te păcălești/amăgești pe moment și să crezi că ceva/cineva te va face bine. Da, pentru o clipă, dar până în clipa următoare, când te-ai prăbușit. Te rog să vezi, să te gândești la asta.
- continuare -


traducere si adaptare Aurelia Asan

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.