Neuroștiința bunăstării - Kate Love

Știința dezvăluie că bunăstarea este o abilitate

Bunăstarea este ceva greu de definit și cu toții avem o înțelegere a ceea ce este. Aceasta derivă din modul cum vă simțiți voi înșivă și cum vă simțiți viața, dacă lucrurile merg bine și cum vă descurcați cu stresul. Bunăstarea se schimbă de-a lungul timpului și este influențată de fiecare aspect al vieții noastre, de la prietenii strânse până la sentimentul că aparții unui scop (că ai o menire).

Neurologul Richard J. Davidson, fondatorul Centrului pentru Sănatatea Minții, este unul dintre experții de vârf ai lumii privitor la impactul practicilor contemplative asupra creierului, cum ar fi meditația cu atenție. El spune că bunăstarea nu este un lucru "static", ci un set de abilități pe care le putem practica și consolida, ca și învățarea de a cânta la un instrument muzical, sau de a merge cu bicicleta.

„Bunăstarea nu este în mod fundamental diferită de învățarea de a cânta la violoncel. Dacă cineva practică abilitățile bunăstării, se va descurca mai bine.”

Cele patru chei pentru bunăstare

Cercetările arată că există patru domenii de pregătire mentală care vă pot îmbunătăți în mod semnificativ bunăstarea: elasticitatea, perspectivele, conștientizarea și generozitatea. "Fiecare cheie dintre aceste patru este înrădăcinată în circuitele neuronale și fiecare dintre aceste circuite neuronale prezintă plasticitate", explică Davidson. "Așadar, știm că dacă vom exersa aceste circuite, ele se vor întări".

Este ușor să fii mulțumit când lucrurile merg bine, dar ce se întâmplă când ne confruntăm cu greutăți? Nu voi uita niciodată momentul în care mama mi-a spus că are cancer la sân. În momente ca acestea avem nevoie de temelia puternică a bunăstării pentru a ne susține.

Practica acestor patru abilități poate oferi cheia schimbării durabile și a bunăstării sporite.

1. Elasticitatea

Elasticitatea, sau cât de repede ne recuperăm după un șoc/necaz, influențează cantitatea de emoție negativă pe care o trăim. Mama mea a fost un doctor care a avut grija altor oameni, cel care ne-a ținut familia unită și a fost un șoc să-și recunoască vulnerabilitatea.

Cu cât exersăm mai mult elasticitatea, cu atât va fi mai mare bunăstarea noastră.

Unii oameni se recuperează mai greu după un examen eșuat, sau după pierderea unui loc de muncă, în timp ce alții sunt capabili să se redefinească mai ușor în situații similare.

„Stim că indivizii care au o recuperare mai rapida în anumite circuite neuronale cheie, au niveluri mai ridicate de bunăstare. Ele sunt protejate de consecințele negative ale șocurilor și săgeților vieții în multe feluri .”

Una dintre căile pe care Davidson le-a găsit pentru a vă îmbunătăți elasticitatea este prin practica regulată a meditației Mindfulness - (meditația atenției, fara gânduri/golirea minții). Este nevoie de timp pentru a modifica aceste circuite specifice creierului și aveți nevoie de mai multe ore de practică înainte de a vedea schimbări reale. "Nu este ceva care se va întâmpla rapid", spune el. "Dar această înțelegere poate totuși să ne motiveze și să ne inspire să medităm în continuare".

2. Perspectivele

Fie că savurați ultima bucată de prăjitură de ciocolată, sau că vă bucurați de o vacanță cu familia, înseamnă o perspectivă pozitivă asupra vieții care crește ne bunăstarea. "Eu folosesc perspectivele care se referă la abilitatea de a vedea pozitivitatea în alții", spune Davidson. "Abilitatea de a savura experiențe pozitive, abilitatea de a vedea o altă ființă umană ca ființă umană care are bunătate (blândețe) fundamentală înnăscută".

Chiar si persoanele care sufera de depresie prezintă in circuitele neuronale ale creierului activități care stau la baza perspectivei, dar la acestea nu sunt durabile - sunt foarte tranzitorii.

„Aici, spre deosebire de elasticitate, cercetările arată că practicile simple de bunătate iubitoare și meditația compasiunii pot schimba acest circuit destul de repede, după o doză foarte foarte modestă de practică.”

Nu puteam lua cancerul mamei mele, dar puteam să fiu acolo pentru ea, să-și petreacă timpul ținându-mi mâna și meargând împreună pe plajă, pentru plimbări lungi. Am savurat fiecare clipă pe care am avut-o, pentru că nu știam cât va dura.

Un studiu recent efectuat de Healthy Minds (Sănatatea Minții/Mentală/Mintală/Gandirii/Spiritului/...) a constatat că practicarea compasiunii timp 30 de minute pe zi a determinat nu numai modificări ale creierului, ci și o mai mare probabilitate ca oamenii să fie buni și să-i ajute pe alții.

3. Conștientizarea

Când ne concentrăm cu adevărat asupra a ceea ce facem, iar mințile noastre nu se rătăcesc, de fapt ne simțim mai bine în pielea noastră.

Având o perspectivă pozitivă, ajutăm circuitul din creierul nostru pentru a căpăta o mai mare bunăstare.

Cercetătorii de la Harvard au efectuat un studiu, utilizând o aplicație - Urmăriți-vă fericirea - care a adresat oamenilor trei întrebări:

1. Ce faci în acest moment?

2. Unde este mintea ta acum?

3. Se concentrează asupra a ceea ce faceți, sau se concentrează în altă parte?

4. Cât de fericit sau nefericit esti acum?

Ei au constatat că 47% din timp oamenii nu au fost atenți.

„Vă puteți imagina o lume în care acest număr coboară puțin, chiar cu 5%? Imaginați-vă ce impact ar putea avea asupra productivității, asupra prezentării, sau asupra prezenței alaturi de o altă persoană și ascultării profunde.”

Pentru a mă împiedica să cad în frica de a-mi pierde mama, am folosit atenția din nou și din nou, pentru a mă readuce în momentul prezent, pentru a fi pur și simplu cu ea și pentru a asculta profund cu o inimă deschisă.

Filozoful și psihologul William James, autor al Principiilor psihologiei, spune că abilitatea de a aduce înapoi în mod repetat o minte rătăcitoare este rădăcina judecății, a caracterului și a voinței. Mindfulness ne aduce înapoi în prezent și ne aprofundează conexiunea cu noi înșine, dar și cu ceilalți.

4. Generozitatea

Când acționăm generos prin voluntariat la un adăpost pentru oamenii fără casă, sau prin acordarea unui compliment cuiva, devenim mai fericiți în interiorul nostru. Abilitatea de a empatiza, de a exprima recunoștința și de a avea compasiune față de ceilalți, sunt abilități care nu pot fi doar învățate, ci, de asemenea, ne pot face și pe noi să ne simțim fericiți.

„Există acum o multitudine de date care arată că, atunci când indivizii se angajează într-un comportament generos și altruist, ei activează, de fapt, circuite în creier care sunt esențiale pentru încurajarea bunăstării.”

Era atât de emoționant să mă uit la felul cum mama mea, care și-a petrecut toată viața îngrijind pe alții, a fost înconjurată de prietenii și familia ei, care au venit cu mâncare și flori și au dus-o în fiecare săptămână la tratament.

Generozitatea față de ceilalți este o abilitate care poate fi întărită și ne face să ne simțim fericiți.

Davidson explică faptul că aceste circuite se activează într-un mod mai durabil decât modul în care răspundem la alte stimulente pozitive, cum ar fi câștigarea unui joc sau câștigarea unui premiu. Nu creăm ceva nou atunci când ne angajăm în practici care cultivă bunătatea, ci pur și simplu ne dezvoltăm capacitatea de compasiune. Davidson spune:

„Ceea ce facem este recunoașterea, consolidarea și cultivarea unei calități care a existat încă de la început.”

Modelarea creierului nostru

Davidson spune că, creierul nostru este, în mod constant, conștient sau inconștient - dar, de cele mai multe ori nconștient. Știința din spatele bunăstării, ca abilitate, face "posibilă o lume mai bună, mai înțeleaptă și mai plină de compasiune". Ceea ce știm despre neuroplasticitate ne dă puterea de a ne modela mintea cu intenție.

„Avem ocazia să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru modelarea intenționată a propriilor noastre minți și, prin aceasta, ne putem modela creierul în moduri care să permită consolidarea acestor patru constituenți fundamentali ai bunăstării. În acest fel, putem să ne asumăm responsabilitatea pentru mintea noastră.”

Sunt fericit să spun că mama mea a fost recuperată, vindecata de cancerul de sân și că anul acesta sărbătorește 10 ani de la remisie. Cancerul de sân a determinat-o să-și reevalueze viața; ea a încetat să mai lucreze atât de mult și acum petrece mai mult timp la clasele de artă și în grădină. Ea spune că, cancerul ei a venit cu un dar ascuns, care ia dat permisiunea de a practica îngrijirea de sine.

Prin instruirea creierului, putem să ne creăm căi neuronale pentru bunăstare, mai ales atunci când ne confruntăm cu necazuri. După cum spune Davidson, "fericirea și bunăstarea sunt considerate cele mai bune abilități". Trebuie doar să continuăm să practicăm.

Traducere și adaptare Aurelia Asan

https://upliftconnect.com/the-neuroscience-of-wellbeing/?utm_source=facebook&utm_medium=link&utm_campaign=uplift